Chirițoiu: Decizia privind ROBOR va permite cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
Chirițoiu a explicat că este vorba despre un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. „Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență”, a adăugat el.
„Culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce discutăm aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale”, a subliniat Chirițoiu.
Întrebat dacă cei care au credite cu dobândă calculată în funcție de ROBOR au șanse să își recupereze în instanță banii plătiți pe rate mai mari, Chirițoiu a răspuns: „Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”.
El a adăugat: „Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii”.
Chirițoiu a menționat că investigația privind încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR a început în 2022, dar a cuprins perioada 2018 – prezent.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul ‘ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5’. E un schimb de informații, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei”, a explicat el.
Chirițoiu a precizat că băncile au avut o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, pentru a-și ajusta comportamentul. De asemenea, a subliniat că valoarea amenzilor a fost stabilită în principal pe baza veniturilor băncilor, iar procentele au fost între 5 și 7%.
El a recunoscut că „sunt niște bani care pleacă din bănci”, dar a subliniat că sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani, astfel că impactul nu ar trebui să le afecteze funcționarea.
Chirițoiu a admis că oamenii pot merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci. „În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței”, a mai spus el.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, urmată de Banca Comercială Română cu o amendă de 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei și UniCredit Bank cu 431,03 milioane lei.
Alte bănci amendate includ BRD-Groupe Société Générale cu 412,47 milioane lei, ING Bank Amsterdam Sucursala București cu 405,91 milioane lei, CEC Bank cu 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane lei și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.
„Până la finalizarea cazului, n-am avut o recunoaștere pe care s-o acceptăm. Este cea mai mare amendă pe care a acordat-o Consiliul Concurenței”, a conchis Chirițoiu.
