România are cei mai puțini pensionari activi din UE, majoritatea lucrând din necesitate financiară
România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul pensionarilor care continuă să muncească, majoritatea dintre aceștia fiind nevoiți să o facă din motive financiare.
Datele Eurostat arată că doar 1,7% dintre pensionarii români rămân activi pe piața muncii, în comparație cu o medie de 12,9% la nivelul UE.
În afară de România, procentele sunt scăzute și în Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%).
Aproape 13% dintre pensionarii din Uniunea Europeană continuă să lucreze, iar nevoia financiară este un motiv semnificativ. Experții indică și alți factori, precum schimbările normelor sociale și deficitul de forță de muncă.
Veniturile din pensii sunt sub cele obținute în ultimele etape ale carierei în toate țările europene. Astfel, o persoană care a câștigat 100 de euro între vârstele de 50 și 59 de ani va primi, în 2023, doar 58 de euro ca pensie între 65 și 74 de ani.
Aceasta reprezintă o provocare pentru mulți seniori care doresc să își mențină nivelul de trai după pensionare. Aproape unul din șase pensionari din Uniunea Europeană se află în risc de sărăcie.
Mulți pensionari aleg să continue să muncească, iar motivele variază. Principalul motiv este plăcerea de a munci și dorința de a rămâne activi (36,3%), în timp ce 28,6% dintre ei invocă nevoia financiară.
În 2023, cele mai recente date disponibile arată că 12,9% dintre cetățenii din Uniunea Europeană au continuat să lucreze în cele șase luni de la primirea primei pensii pentru limită de vârstă.
Acest procent variază considerabil în Europa, de la 1,7% în România la 54,9% în Estonia.
Ponderea celor care rămân activi pe piața muncii depășește două cincimi în Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). Alte țări nordice, cum ar fi Norvegia (37,7%) și Finlanda (28,5%), se află de asemenea printre acestea, iar Cipru (29,7%) se situează la mijlocul clasamentului.
„Grecia avea în trecut o poziție foarte strictă față de pensionarii care continuau să lucreze. Aceasta s-a relaxat pe fondul crizei, al reducerilor de pensii și al reformei sistemului de pensii”, a spus profesorul Platon Tinios, de la Universitatea din Pireu.
El a adăugat că o schimbare majoră de politică din 2022 a dus la o creștere a numărului de pensionari care lucrează, însă această creștere nu este reflectată în date, deoarece a avut loc după a doua jumătate a anului 2023.
În multe țări, nevoia financiară rămâne principalul motiv pentru care pensionarii continuă să lucreze. Ponderea pensionarilor care au menționat acest motiv variază de la 9,4% în Suedia la 68,5% în Cipru.
În România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), peste jumătate dintre pensionarii activi o fac din necesitate financiară. Proporția depășește o treime și în Croația (48,2%), Letonia (47,9%), Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).
Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, Spania înregistrează cea mai scăzută pondere, de 19,6%, în timp ce Italia (29,7%) se află ușor peste media Uniunii Europene.
La polul opus, Norvegia (9,8%) este aproape de Suedia (9,4%). În Cehia și Luxemburg, ponderea pensionarilor care continuă să lucreze din necesitate financiară rămâne sub 15%.
