PSD anunță modificarea Legii salarizării pentru bugetari după protestele recente
Florin Manole, propus de PSD pentru Ministerul Muncii în Guvernul Luca Niculescu, spune că noua lege a salarizării trebuie realizată împreună cu profesioniștii din sănătate, educație, apărare și ordine publică.
Social-democratul evită să anunțe un calendar înaintea discuției cu premierul desemnat, dar confirmă intenția de a continua reforma care a provocat în acest an conflicte politice, amenințări cu proteste și un proces privind procedura de elaborare.
Întrebat dacă va relua tema noii legi a salarizării, Manole a răspuns afirmativ. Acesta se află pe lista propunerilor PSD pentru viitorul Executiv, instalarea în funcție depinzând de învestirea Guvernului în Parlament.
Fostul ministru al Muncii a subliniat că schimbarea regulilor de salarizare depășește responsabilitatea unui singur minister, prin efectele asupra tuturor domeniilor finanțate din bani publici.
„Nu aș vrea să înaintez termene și chestiuni foarte concrete înainte de discuția cu prim-ministrul desemnat, pentru că asta nu este doar o temă de Ministerul Muncii. Este o temă care are un impact semnificativ în societate, în sisteme precum sănătate, educație, apărare și ordine publică, peste tot unde lucrează bugetari”, a declarat Florin Manole, într-o intervenție telefonică la România Tv.
Acesta nu a precizat dacă va păstra ultima variantă discutată în acest an sau ce modificări ar urma să propună.
„Trebuie făcută împreună cu cei care lucrează în sănătate, educație, ordine publică” Manole a insistat asupra participării profesioniștilor din sistemul public la elaborarea viitoarelor reguli.
„Dar ce pot să spun cu certitudine despre o nouă lege a salarizării este că ea trebuie făcută împreună cu cei care lucrează în sănătate, educație, ordine publică și așa mai departe. Adică cu acei profesioniști care știu cel mai bine tot hățișul legislativ din domeniile lor. Dar da, va trebui să avem o nouă lege a salarizării”, a afirmat acesta.
Controversata lege a salarizării a fost una dintre principalele dispute din acest an, mai ales din perspectiva modului în care au fost consultate categoriile profesionale ale căror venituri ar urma să fie recalculate.
Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea Federației Sanitas și a suspendat procedura privind proiectul publicat pe site-ul Ministerului Muncii la 17 iulie. Măsura fusese dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului în care sindicatul solicita anularea procedurii de elaborare.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat atunci că instituția va contesta soluția pe aspecte procedurale, invocând lipsa citării. Ministerul a susținut totodată că hotărârea nu împiedica discuțiile cu sindicatele și activitatea de fundamentare tehnică pentru o posibilă inițiativă parlamentară.
O altă sursă de conflict a fost modificarea valorii de referință folosite pentru calculul salariilor de bază. În varianta discutată la Cotroceni în august, aceasta ajunsese la 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în proiectul din iulie și 4.325 de lei în forma prezentată anterior de Manole.
Documentul prevedea o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8. Salariul de bază urma să rezulte din înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Tot în acea variantă era prevăzută plafonarea la 20% a sumei sporurilor și a altor beneficii, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepțiile stabilite în proiect.
Sindicatele au avertizat că păstrarea salariului poate ascunde o înghețare de durată. Sindicatul Național Forța Legii a respins varianta prezentată în august și a anunțat proteste, precum și posibilitatea începerii procedurilor pentru grevă generală.
Organizația a contestat valoarea de referință, limitarea sporurilor și mecanismul de protejare a veniturilor. În interpretarea sindicaliștilor, angajații plasați peste noua grilă și-ar fi păstrat nominal salariile, dar ar fi putut rămâne fără majorări până când grila îi ajungea din urmă. În condiții de inflație, sindicatul avertiza asupra pierderii puterii de cumpărare.
Guvernul susținea, în schimb, că veniturile aflate în plată nu vor fi reduse. Disputa a fost prezentată pe larg.
Și federațiile din educație au cerut respingerea proiectului, invocând nerespectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023. Sindicatele au reclamat inclusiv diferențele dintre principiile promise pentru salarizarea debutanților și grilele propuse ulterior.
În intervenția actuală, Manole confirmă necesitatea unei noi legi, fără să anunțe procente de majorare, o dată de aplicare sau o formulă finală pentru salarii și sporuri.
