Chirițoiu: Decizia privind ROBOR va permite cereri în instanță pentru despăgubiri
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, a declarat luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
Chirițoiu a explicat că există un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. El a menționat că modificările sunt de fracțiuni de procente, subliniind că ROBOR-ul este stabilit de Banca Națională, care definește un maxim și un minim. „Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale”, a adăugat el.
Întrebat despre șansele celor care au credite cu dobândă calculată în funcție de ROBOR de a-și recupera banii plătiți pe rate mai mari, Chirițoiu a afirmat: „Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”.
Chirițoiu a subliniat că decizia Consiliului nu cuantifică prejudiciile, menționând că nu există practică în Europa în acest sens. „Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu”, a explicat el.
Investigația privind încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR a început în 2022, dar a cuprins perioada 2018 – prezent. Chirițoiu a precizat că nu este vorba despre un cartel, ci despre un schimb de informații între bănci, care au avut posibilitatea să se influențeze reciproc în stabilirea cotelor.
„ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a declarat el. Valoarea amenzilor a fost stabilită în principal pe baza veniturilor băncilor, iar procentele au fost între 5% și 7%.
Chirițoiu a recunoscut că „sunt niște bani care pleacă din bănci”, dar a subliniat că sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani, astfel că impactul nu ar trebui să le afecteze funcționarea. De asemenea, a adăugat că în România nu avem experiență cu așa ceva, deși în Europa au avut loc acțiuni similare.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență. Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, urmată de Banca Comercială Română cu 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei și UniCredit Bank cu 431,03 milioane lei.
BRD-Groupe Societe Generale a primit o amendă de 412,47 milioane lei, ING Bank Amsterdam Sucursala București o amendă de 405,91 milioane lei, iar CEC Bank a fost sancționată cu 332,98 milioane lei. De asemenea, Exim Banca Românească a primit o amendă de 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank a fost amendată cu 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane lei.
„Până la finalizarea cazului, n-am avut o recunoaștere pe care s-o acceptăm. Este cea mai mare amendă pe care a acordat-o Consiliul Concurenței. Nu e cea mai mare procentual, dar este cea mai mare ca valoare nominală, pentru că băncile sunt niște firme foarte mari”, a concluzionat Chirițoiu.
