Bolojan: „România are nevoie de un pact politic pentru a ieși din criza energetică”
După ședința de guvern de vineri, Ilie Bolojan a declarat că soluțiile pentru criza energetică se găsesc prin politici stabile pe termen lung și investiții serioase.
„Lucrurile trebuie să se rezolve printr-o atitudine predictibilă și responsabilă, iar pentru a corecta problemele din domeniul energiei, este necesar un pact politic menținut cel puțin câțiva ani, pentru a obține rezultate serioase”, a afirmat Bolojan.
În vederea depășirii crizei energetice și asigurării unei furnizări fiabile de energie electrică, respectând reformele din PNRR legate de decarbonizare, România va implementa măsuri ce includ investiții în infrastructura energetică, cum ar fi lucrările de creștere a debitului Dunării și modernizarea hidrocentralelor.
În contextul crizei energetice actuale, care a dus la oprirea reactorului 1 și 2 de la Cernavodă, Guvernul propune deblocarea proiectului Bala II, destinat creșterii debitului Dunării Vechi în zona Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Bolojan a declarat: „Menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea grupurilor 3 și 4 este o direcție strategică. Este esențial să punem în aplicare proiectul cu studiul de fezabilitate finalizat de 8 ani, care are avizele necesare, inclusiv cele de mediu.”
El a subliniat că este nevoie de 2-3 ani de muncă serioasă pentru a asigura acest proiect, indiferent de cine va ocupa funcțiile de premier sau ministru al Transporturilor.
Bolojan a anunțat și despre investiții în producția de energie în bandă, inclusiv pentru centralele de la Iernut și Mintia. „Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să înceapă să injecteze energie în Sistemul Energetic Național, iar centrala de la Mintia va intra în probe în perioada următoare”, a precizat el.
Aceste centrale vor avea o putere combinată de peste 1500 MW, reprezentând circa 20% din necesarul energetic al țării. Bolojan a menționat că toate proiectele legate de centrale pe gaz trebuie să fie susținute pentru a asigura producția de energie în orele de vârf.
O altă direcție vizează creșterea capacităților de stocare. „Am implementat două scheme pentru a sprijini stocarea, inclusiv o schemă de 80 de milioane de euro disponibilă prin Ministerul Mediului”, a explicat Bolojan.
Hidrocentralele vor intra într-o etapă de hibridizare, care implică montarea capacităților de stocare pentru surplusul de energie. „În planul de investiții pentru următorii ani, trebuie să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, având avizele necesare”, a declarat Bolojan, menționând că implementarea acestui plan este prevăzută pentru 2027-2028.
În ceea ce privește prosumatorii, Bolojan a subliniat că, în România, există 350.000 de prosumatori, dar doar o treime dintre ei dispun de instalații de stocare a energiei electrice. „Este necesar ca reglementările să nu mai permită instalarea de panouri fotovoltaice fără asigurarea stocării energiei”, a spus el.
Bolojan a adăugat că este esențial ca bateriile și invertoarele să fie integrate într-o formulă de dispecializare pentru a maximiza utilizarea capacităților de energie. De asemenea, prosumatorii trebuie stimulați să crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară, și să fie susținuți în instalarea capacităților de stocare, acolo unde este posibil.
