Chirițoiu: Decizia privind ROBOR va permite cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după redactarea deciziei Consiliului Concurenței, având în vedere legislația europeană care prevede o directivă privind despăgubirile, a declarat președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională, care stabilește un maxim și un minim, în esență. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Acum, influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, și atunci zona asta, care acum e majoritară la populație, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a susținut acesta, în cadrul unor declarații de presă.
Întrebat dacă cei care au credite cu dobândă calculată în funcție de ROBOR au șanse să își recupereze în instanță banii plătiți pe rate mai mari, Chirițoiu a răspuns: „Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”.
„Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereți așa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere așa ceva și pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a adăugat acesta.
Șeful autorității de concurență a menționat că investigația privind încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR a început în 2022, dar a cuprins perioada 2018 – prezent.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul ‘ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5’, deci nu vorbim de așa ceva. E un schimb de informații, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și se puteau influența unii pe alții. Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurență, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (…) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivația, ca să-și ajusteze comportamentul”, a explicat acesta.
Chirițoiu a precizat că valoarea amenzilor a fost stabilită în principal pe baza veniturilor băncilor, iar procentele au fost între 5 și 7%.
Președintele Consiliului Concurenței a admis că „sunt niște bani care pleacă din bănci”, dar a subliniat că sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani, astfel că impactul nu ar trebui să le afecteze funcționarea.
Pe de altă parte, Bogdan Chirițoiu a menționat că oamenii pot merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci.
„În România nu avem experiență cu așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România, să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanțele. Le acordăm o perioadă de tranziție, ca să-și ajusteze practicile, pentru că nu vrem să perturbăm piața, nu vrem să oprim funcționarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătățim, nu să-l blocăm”, a susținut Chirițoiu.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, anunțat duminică instituția.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania pentru fapta realizată de OTP Bank România. Urmează Banca Comercială Română cu o amendă de 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei și UniCredit Bank cu o amendă de 431,03 milioane lei.
BRD-Groupe Societe Generale a primit o amendă de 412,47 milioane lei, ING Bank Amsterdam Sucursala București o amendă de 405,91 milioane lei, CEC Bank – 332,98 milioane lei, iar Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei.
De asemenea, Libra Internet Bank a fost amendată cu 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.
„Până la finalizarea cazului, n-am avut o recunoaștere pe care s-o acceptăm. Este cea mai mare amendă pe care a acordat-o Consiliul Concurenței. Nu e cea mai mare procentual, dar este cea mai mare ca valoare nominală, pentru că băncile sunt niște firme foarte mari. Și atunci, dacă aplici 5% sau 7% la baza lor de calcul iese o cifră substanțială”, a mai spus șeful instituției.
