„Statul paralel, prezent la Ambasada Franței. România, încolonată la ordin”
Marți seară, în curtea Ambasadei Franței, din Piața Amzei, s-a desfășurat un ritual diplomatic învechit: imn, discursuri, șampanie, un invitat de onoare și fotografii de protocol.
Ilie Bolojan a vorbit despre „o relație solidă și încredere unii în alții”, subliniind „influența franceză” din România. Această influență este tot mai vizibilă și deranjează tot mai mulți. Dar, establishmentul statului paralel a aplaudat entuziast – unii din frică, alții din convingere, fiecare acționând din propriile interese. În aceeași zi, Nicușor Dan a fost la Paris, participând la festivitățile organizate de Emmanuel Macron, aflat în ultimele luni de mandat. Coincidența de calendar sau simbolismul politic este evident: președintele României în capitala Franței, iar la București, vârfurile statului paralel s-au reunit sub acoperișul ambasadei Hexagonului.
Diplomația are ritualurile ei, uneori greu de explicat. Noi, însă, în „Național”, am încercat mereu să le elucidăm, așa că nici acum nu întoarcem privirea în altă parte.
Separat, evenimentele par a fi simple imagini de protocol, dar, corelându-le, se conturează o realitate mai complexă: între Franța și România s-a dezvoltat un model de aservire economică și militară, acceptat fără dezbatere publică. Prețul acestei prietenii se calculează în cifre, nu în discursuri. De exemplu, Ilie Bolojan a oferit Germaniei un cadou de 5,7 miliarde de euro (contractul cu Rheinmetall), aproape 35% din suma totală pe care România a împrumutat-o prin mecanismul european SAFE. În fața ambasadorului Nicolas Warnery, Bolojan a discutat despre investiții în „industria de apărare”, lăsând deschisă portița colaborării.
Modelul este același: România devine, treptat, un teren de producție și o piață de desfacere pentru companiile din Vest. Rolul de partener care negociază de pe poziții egale a fost pierdut sau cedat de bunăvoie.
Revenind la ziua de marți, în timp ce Nicușor Dan se afla la Paris, linia a doua a statului paralel a fost convocată la recepția de la Ambasada Franței. Toate vârfurile de lance ale grupării care ocupă abuziv România de câțiva ani au răspuns prezent.
Presa, total aservită intereselor grupării globaliste, a tratat subiectul superficial, fără detalii „din culise”. Știrile despre recepția de marți au urmat un șablon: „Președintele Nicușor Dan a lipsit de la recepție. Acesta s-a aflat la Paris, unde a participat la ceremoniile organizate de Ziua Națională a Franței. A fost prezent, însă, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, care a ținut un discurs. La recepție și-a făcut apariția și un invitat surpriză, Nadia Comăneci.”
Noroc că ziarul „Național” nu respectă dictarea și a observat intrările, inclusiv pe cea „din spate”, pe unde a intrat Radu Miruță. Ca orice USR-ist, acesta a venit cu mașina de serviciu, preferând să o ia „prin dos”. USR a fost bine reprezentat, cu participarea lui Diana Buzoianu, Dragoș Pîslaru, Irineu Darău, Diana Stoica și George Gima. Radu Miruță a intrat pe ușa „din dos”, iar dacă am omis vreun #rezist, ne cerem scuze, dar nu contează la calitate, ci la cantitate.
Raed Arafat a fost de asemenea prezent, deși, având în vedere problemele cu care se confruntă, nu părea momentul potrivit pentru a sărbători. Totuși, „camarazii” nu pot fi abandonați.
Bolojan s-a prezentat alături de Alexandru Nazare, agreat de Occident ca variantă de premier, dar nevalidat pe plan intern. Statul paralel rămâne, cel puțin deocamdată, paralel cu ceea ce se dorește la București de către adevăratele structuri de putere.
Ciprian Ciucu a venit și el, căutând protecție în fața anchetelor penale care îl urmăresc. Marți a fost la recepția ambasadei Franței, iar miercuri, 15 iulie, a dat cu subsemnatul la DNA.
Și să ne îndreptăm spre personaje mai interesante. Sorin Moldovan a reprezentat MApN. Are rang de secretar de stat și conduce Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, preluând ordinele de la Paris.
Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, a intrat repede, ca și cum s-ar fi ferit să fie observat. De asemenea, Alin Mastan, șeful Jandarmeriei, a fost prezent, arătând că forțele de represiune sunt la datorie. Alex Florența, fost procuror general al României, a fost și el acolo, completând tabloul unei reuniuni la care au participat nu doar diplomați și politicieni, ci și reprezentanți ai instituțiilor implicate în decizii controversate. Prezența sa sugerează că elitele administrative și judiciare consideră asemenea evenimente ca fiind esențiale.
Iulia Scântei, judecătoare la CCR, care a votat pentru anularea alegerilor prezidențiale, a fost de asemenea prezentă. Franța s-a asigurat, prin prezența sa, că sistemul judiciar din România rămâne fidel și obedient.
Deși nimeni nu contestă importanța garanțiilor NATO, există o distincție fundamentală între a fi aliatul cuiva și a fi doar teatrul de operațiuni. Recepția de marți a fost elegantă și plină de vorbe frumoase. Însă, ce facem cu facturile semnate de Bolojan și miniștrii USR, decontate de popor? Aceste evenimente spun o poveste mult mai puțin protocolară: cea a unei țări care acceptă deciziile luate, dar nu le dictează.
