Producție fotovoltaică record în București și Ilfov pe timpul caniculei
Bucureștiul și zona metropolitană Ilfov se confruntă cu primul cod roșu de caniculă din acest an, înregistrând temperaturi aproape de 40 de grade Celsius.
Aceste temperaturi extrem de ridicate sunt însoțite de o radiație solară intensă, ceea ce a dus la o producție record de energie electrică din partea prosumatorilor din regiune. Conform datelor oficiale de la Transelectrica, analizate de Buletin de București, pe 29 iunie, aproape de ora prânzului, Sistemul Energetic Național (SEN) a ajuns la o producție totală de 6099 MW, dintre care energia fotovoltaică a contribuit cu 43,85%.
În acest context, Bucureștiul și Ilfovul dispun de capacități fotovoltaice care depășesc semnificativ puterea proiectată a hidrocentralei de la Vidraru.
Analiza mixului de producție a energiei electrice arată o predominanță clară a energiei fotovoltaice în timpul codului roșu de caniculă. Pe 29 iunie, în jurul prânzului, panourile solare au generat aproximativ 2673 MW. În comparație, energia hidro a asigurat 1375 MW, sectorul nuclear a generat 677 MW, centralele pe cărbune 610 MW, iar instalațiile pe bază de hidrocarburi au contribuit cu 588 MW. În plus, bateriile de stocare au injectat doar 113 MW, biomasa a produs 52 MW, iar centralele eoliene au atins un total de 8 MW.
Harta interactivă publicată de Transelectrica ilustrează situația specifică pentru București și zona metropolitană. Județul Ilfov are o putere instalată de 281 MW la data de 30 aprilie, iar municipiul București adaugă alți 127 MW, ceea ce duce capacitatea totală a regiunii la 408 MW. Această capacitate depășește tehnic producția hidrocentralei de pe râul Argeș, care are o capacitate proiectată de 220 MW.
Comparativ cu centrala nucleară de la Cernavodă, unde un singur reactor livrează constant 677 MW, energia generată din panourile solare din Capitală și Ilfov este semnificativ mai mare.
Totuși, Ilfovul se distinge pe plan național în ceea ce privește energia verde rezidențială. Proprietarii de locuințe, blocuri și afaceri din zonă au investit în sisteme fotovoltaice din fonduri proprii pentru a reduce costurile facturilor. În restul țării, capacitățile sunt mult mai mici în comparație cu zona metropolitană.
Județul Timiș ocupă locul al doilea, cu o capacitate totală instalată de 191 MW, urmat de Dolj cu 151 MW, Bihor cu 149 MW și Argeș cu 129 MW.
Graficele de prognoză emise de Transelectrica indică, totuși, o producție zilnică extrem de variabilă. Pe 28 iunie, vârful generării a depășit 2370 MW în intervalul orar 12:00 – 13:00.
Producția scade brusc după-amiaza, odată cu diminuarea radiației solare. Sistemul național se confruntă, însă, cu o problemă critică la capitolul infrastructură. Potrivit datelor Transelectrica, pe 29 iunie, capacitățile de înmagazinare a energiei s-au situat la doar 113 MW, ceea ce corespunde cu puterea de injecție în rețea a energiei stocate.
Electrocentrale București, care operează în cogenerare cele patru termocentrale CET București Sud, CET Vest, CET Progresu și CET Grozăvești, utilizează gaze pentru a produce energie electrică și apă caldă. În perioada verii, cererea de agent termic scade semnificativ, iar sistemul de termoficare furnizează doar apă caldă menajeră.
Centralele companiei de stat își reduc activitatea la un minim tehnic, în timp ce inginerii desfășoară programe de mentenanță extinsă pentru echipamentele grele. Astfel, pe timpul verii, producția de energie electrică scade drastic. Conform datelor publice, ELCEN produce în această perioadă un volum cuprins între 60 și 90 MW, adică de aproape patru ori mai puțin decât capacitatea fotovoltaică instalată în București și Ilfov.
