Primarul Marius Măran, acuzat de gestionare defectuoasă la Bolvașnița
Administrația lui Marius-Maxim-Daniel Măran de la Bolvașnița a fost caracterizată printr-o abordare superficială a regulilor financiar-contabile, cu mecanisme de control care au existat mai mult pe hârtie. Conducerea și o parte dintre angajați au beneficiat de drepturi salariale stabilite peste limitele legale.
Raportul de audit a evaluat situațiile financiare ale comunei pentru anul 2025, concluzionând că acestea nu reflectă fidel performanța financiară. Prejudiciile identificate se ridică la cel puțin 134.237 de lei, denaturările contabile depășind 15 milioane de lei, iar numeroase vulnerabilități sugerează probleme și mai grave.
Marius Măran, în calitate de primar și ordonator principal de credite, nu poate invoca lipsa răspunderii. El a aprobat situațiile financiare și răspunde pentru organizarea contabilității, administrarea patrimoniului, legalitatea cheltuielilor și funcționarea controlului intern. Cu toate acestea, primarul a afirmat că nu a fost la curent cu investițiile finalizate, dar nerecepționate, ridicând întrebarea: cine administrează, de fapt, patrimoniul comunei?
Una dintre cele mai grave constatări vizează veniturile conducerii primăriei. Între ianuarie și septembrie 2025, indemnizațiile primarului și viceprimarului au fost calculate pe baza unui salariu minim de 3.300 de lei, în loc de 2.300 de lei, majorat cu 5%. Drept urmare, indemnizația brută lunară a primarului a ajuns la 15.840 de lei, iar viceprimarul a primit 11.880 de lei brut pe lună, generând un prejudiciu de 66.906 lei.
Pe lângă aceasta, în decembrie 2025, conducerea primăriei a aplicat o majorare de 30% pentru implementarea a două proiecte europene, deși procentul legal era de 25%, rezultând un prejudiciu suplimentar de 855 de lei. Autoritățile de control au solicitat verificarea tuturor indemnizațiilor din perioada de prescripție, ceea ce ar putea duce la recuperări semnificative.
De asemenea, salariile angajaților primăriei au fost influențate de calculul greșit al indemnizației viceprimarului, ducând la plăți nelegale de 41.465 de lei. Aceasta sugerează un sistem în care greșelile salariale nu au avantajat doar conducerea, ci și alți angajați.
O altă problemă majoră a fost gestionarea serviciilor de salubrizare. Primăria a plătit costurile pentru deșeurile generate de utilizatori fără contract, fără a înregistra aceste taxe în evidența fiscală, prejudiciind bugetul comunei cu 25.011,33 lei. Este esențial ca administrația să publice lista persoanelor și firmelor beneficiare ale acestor plăți.
În privința investițiilor, cinci obiective, în valoare de 238.463,75 lei, au fost finalizate și recepționate, dar continuau să fie prezentate în contabilitate ca fiind în curs de execuție, ceea ce a condus la subevaluarea patrimoniului public. De asemenea, s-a constatat că Primăria a menținut suma de 10.780.523 de lei în contul rezervelor din reevaluare, fără corespondent în valoarea terenurilor și construcțiilor reevaluate, ceea ce a dus la o supraevaluare a capitalurilor proprii cu aproape 10,8 milioane de lei.
Primăria a raportat, totodată, suma de 4.191.436,07 lei ca fiind bani de încasat din proiecte finanțate din fonduri europene, fără a scădea sumele deja încasate, ceea ce a dus la o supraevaluare a creanțelor comunei. Această eroare a fost corectată abia în timpul auditului, dar a ridicat semne de întrebare asupra transparenței financiare.
Inventarierea patrimoniului comunei nu a fost efectuată din 2022, iar ultima reevaluare a avut loc în 2021, deși legea impune o reevaluare la fiecare trei ani. Totodată, Primăria nu a calculat și nu a înregistrat amortizarea activelor, ceea ce a condus la valori contabilizate neactualizate pentru bunuri.
Facturile de plată pentru lucrări de investiții au fost înregistrate doar la momentul plății, nu când a apărut obligația de plată, ceea ce ar putea ascunde temporar datoriile. De asemenea, evidența contabilă a taxelor locale nu se corela cu evidența nominală a contribuabililor, generând o diferență nejustificată de 10.273,62 lei.
Operațiunile în numerar pentru ajutoarele de încălzire nu au fost înregistrate corespunzător în registrul de casă, ceea ce complică verificarea corectitudinii plăților. În plus, casierul administra numerar și alte valori fără contract de garanție materială, ceea ce ar putea face recuperarea în caz de pierdere mai dificilă.
Controlul financiar preventiv asupra contractelor de achiziție și prestări de servicii nu era exercitat, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră. Administrația nu avea o structură proprie de audit intern și procedurile de control erau doar formale, neactualizate și nesemnate.
Primarul nu a prezentat trimestrial execuția bugetului Consiliului Local, ceea ce a limitat capacitatea consilierilor și cetățenilor de a analiza veniturile și cheltuielile. Această abatere a dus la un simplu avertisment verbal pentru primar, în ciuda impactului asupra transparenței financiare.
Marius-Maxim-Daniel Măran a candidat inițial la Primăria Bolvașnița din partea USR-PLUS, dar a câștigat primăria în 2024 sub sigla PNL. Această schimbare politică a adus responsabilitate pentru situația actuală, iar PNL trebuie să explice cum se aliniază discursul despre o administrație eficientă cu abaterile legale constatate.
În prezent, prejudiciile identificate sunt de cel puțin 134.237,33 lei, dar acestea ar putea crește după verificarea completă a întregii perioade de prescripție, a angajaților și a utilizatorilor fără contract de salubrizare. Conducerea primăriei are obligația de a evalua toate prejudiciile și de a recupera fondurile, luând măsuri împotriva celor responsabili.
