Primăria Capitalei analizează introducerea transportului public gratuit pentru STB
Primăria Capitalei examinează opțiunea de a oferi transport public gratuit pentru rețeaua de suprafață gestionată de Societatea de Transport București (STB S.A.), ceea ce ar elimina costurile biletelor și abonamentelor pentru autobuze, troleibuze și tramvaie, conform Ziare.com.
Reprezentanții municipalității au comunicat că proiectul se află în etapa de analiză. O eventuală decizie va trebui să fie corelată cu legislația referitoare la facilitățile existente, dezvoltarea regiunii București–Ilfov și infrastructura de transport actuală.
În prezent, în regiune există un sistem tarifar integrat. Anumite categorii de călători beneficiază deja de gratuități, printre care pensionarii, elevii, persoanele cu dizabilități și veteranii de război.
Primăria a subliniat că aplicarea gratuității în alte state europene a avut rezultate mixte. Deși ar putea îmbunătăți accesul la mobilitate, impactul asupra traficului auto ar fi limitat.
„Studiile europene arată efecte mixte: pe de o parte, gratuitatea poate îmbunătăți echitatea socială și, în anumite condiții, poate contribui la reducerea traficului și a poluării; pe de altă parte, impactul asupra reducerii traficului auto este limitat, iar măsura implică costuri bugetare ridicate, posibile dificultăți în finanțarea investițiilor și riscul de supraaglomerare a mijloacelor de transport”, a explicat Primăria Municipiului București, pentru Ziare.com.
Conform datelor furnizate de Primăria Generală, veniturile din vânzarea biletelor și abonamentelor acoperă o parte relativ mică din costurile programului de transport al STB.
„Procentul acoperit din costul programului de transport al STB S.A. prin venituri din vânzarea titlurilor de călătorie a fost de 10,78% în 2020, 13,66% în 2021, 16,95% în 2022, 16,52% în 2023, 16,01% în 2024, 18,66% în 2025 și 18,48% în ianuarie 2026, cu mențiunea că TPBI nu deține informații privind ponderea acestor venituri în bugetul anual total al STB”, a mai transmis municipalitatea.
Ana Ciceală susține că transportul public „trebuie gândit ca un serviciu de utilitate publică pentru cetățeni și nu trebuie gândit în logica de a face profit”.
Conform opiniei sale, gratuitatea ar putea stimula utilizarea transportului în comun și ar contribui la reducerea poluării, făcând referire la alte state europene care au implementat măsuri similare.
„La nivel european avem exemple de bune practici. Luxemburg și Malta au implementat transportul în comun gratuit. La fel au făcut și două capitale europene, precum Tallinn sau Belgrad, dar și orașul Montpellier din Franța”, a adăugat aceasta.
Pe de altă parte, analistul economic Adrian Negrescu consideră că implementarea gratuității transportului de suprafață ar fi dificilă în acest moment, din cauza situației financiare a Capitalei. El afirmă că eliminarea veniturilor din bilete ar necesita alocări bugetare suplimentare.
Negrescu propune, în schimb, măsuri de eficientizare a sistemului de transport, inclusiv concesionarea unor trasee către operatori privați și optimizarea costurilor de funcționare.
La finalul lunii ianuarie 2026, Consiliul General al Municipiului București a respins proiectul de hotărâre care prevedea creșterea costurilor pentru transportul de suprafață din Capitală. Biletul pentru o călătorie ar fi urmat să crească cu 66%, de la 3 lei la 5 lei.
Proiectul ar fi implicat și scumpiri pentru abonamentele lunare și anuale, precum și pentru abonamentul de 24 de ore, care s-ar fi majorat de la 8 lei la 14 lei. Abonamentul lunar ar fi urmat să crească de la 80 la 100 de lei, iar cel anual de la 700 la 900 de lei.
În ședința CGMB din 29 ianuarie 2026, 23 de consilieri generali au votat pentru adoptarea proiectului de hotărâre privind scumpirea biletelor, 22 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă.
