Nazare: Legea fiscal-bugetară interzice creșterile cheltuielilor de personal
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare.
Conform celor mai recente date Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Nazare a subliniat că depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.
„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a explicat Nazare.
El a subliniat că această abordare trebuie să stea inclusiv la baza elaborării noii legi a salarizării. „Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare. (…) În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a afirmat Nazare.
Estimările Ministerului Finanțelor sugerează că datoria publică a României va continua să crească, urmând să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă. „România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie, deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control”, a adăugat Nazare.
Deficitul cash a scăzut la aproximativ 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în ciuda creșterii costurilor cu dobânzile.
„Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice. Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a mai spus Nazare.
Nazare a subliniat că Guvernul trebuie să finalizeze jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, fără a destabiliza bugetul și traiectoria de reducere a deficitului. „Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a conchis Nazare.
