Mihail Dan Dojană lansează o critică dură la adresa clasei politice aflate la putere și susține că deciziile luate în ultimii ani au contribuit la accentuarea conflictelor dintre diferite categorii sociale. Declarația vine într-un moment în care datele recente arată o nemulțumire ridicată a populației față de direcția în care se îndreaptă România, pe fondul presiunilor economice și al instabilității politice.
Într-o intervenție video distribuită în mediul online, Mihail Dan Dojană vorbește despre ceea ce consideră a fi una dintre cele mai importante probleme ale societății românești: divizarea oamenilor în tabere și categorii aflate permanent în conflict.
„Clasa politică din România, aflată la putere, a reușit să dezbine clasele sociale. Trebuie să scăpăm de ei!”, afirmă Dojană în fragmentul video.
Declarația reprezintă poziția exprimată de acesta și nu stabilește, în sine, că actuala clasă politică este cauza directă a diviziunilor sociale. Datele recente indică însă un climat puternic de nemulțumire publică și presiuni economice care pot alimenta tensiunile dintre diferite grupuri sociale.
Mihail Dan Dojană: „Ne-au dezbinat destul”
Mesajul transmis de Dojană depășește critica unui singur partid sau politician.
În centrul intervenției se află ideea că românii sunt împărțiți tot mai des în categorii puse unele împotriva celorlalte: angajați din sectorul privat și bugetari, pensionari și salariați, antreprenori și angajați, tineri și vârstnici sau locuitori din mediul urban și rural.
În opinia exprimată de Dojană, discursul politic contribuie la amplificarea acestor diferențe în loc să ofere soluții care să reducă tensiunile.
Mesajul său este categoric: problemele economice și sociale nu ar trebui rezolvate prin găsirea permanentă a unei categorii care să fie făcută responsabilă pentru dificultățile țării.
76,5% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită
Declarațiile apar într-un climat de nemulțumire publică ridicată.
Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, doar 17,1% dintre respondenți considerau că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 76,5% spuneau că lucrurile merg într-o direcție greșită.
Procentul celor nemulțumiți este mai mare decât la începutul anului. În ianuarie 2026, 70,9% dintre respondenți spuneau că țara merge într-o direcție greșită.
Datele nu demonstrează că această nemulțumire este produsă de un singur partid sau de o singură decizie politică, dar indică existența unui climat social în care încrederea și optimismul privind direcția țării sunt la niveluri scăzute.
Presiunea economică se resimte tot mai puternic
O parte importantă a tensiunilor sociale are și o componentă economică.
Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, după un avans de 0,7% în 2025. Inflația medie este prognozată la aproximativ 7%, iar consolidarea fiscală și prețurile ridicate la energie sunt așteptate să reducă veniturile reale disponibile și consumul populației.
Comisia Europeană menționează și o deteriorare a încrederii consumatorilor, precum și scăderi ale vânzărilor cu amănuntul și producției industriale.
Într-un asemenea context, discuțiile despre taxe, salarii, pensii, ajutoare sociale sau cheltuieli publice pot deveni rapid surse de conflict între diferite categorii ale populației.
România rămâne printre statele UE cu risc ridicat de sărăcie sau excluziune socială
Problema diferențelor sociale este vizibilă și în datele Eurostat.
În 2025, aproximativ 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria și Grecia înregistrau procente mai mari. Media UE era de 20,9%.
Acești indicatori oferă un context important pentru dezbaterea privind diviziunile din societate.
Atunci când o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți financiare, iar costul vieții crește, măsurile fiscale sau bugetare pot fi percepute diferit de fiecare categorie socială.
Un pensionar, un antreprenor, un bugetar și un angajat din mediul privat pot resimți aceleași politici în moduri foarte diferite.
Instabilitatea politică amplifică nemulțumirea
Pe lângă situația economică, România a traversat în 2026 o perioadă prelungită de instabilitate guvernamentală.
Un sondaj INSCOP realizat la începutul lunii septembrie arăta că 63,9% dintre respondenți doreau ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru presupunea compromisuri politice.
Totodată, 52% dintre participanți considerau că prelungirea interimatului guvernamental ar avea consecințe negative pentru România.
Datele sugerează o preferință largă pentru stabilitate instituțională și pentru găsirea rapidă a unei soluții politice.
Cine beneficiază de împărțirea societății în tabere?
Aici se află una dintre întrebările centrale ridicate indirect de intervenția lui Mihail Dan Dojană.
În perioade de criză economică, discursul public ajunge frecvent să identifice categorii considerate privilegiate sau responsabile pentru problemele bugetare.
Bugetarii sunt comparați cu angajații din mediul privat.
Pensionarii sunt discutați prin prisma cheltuielilor bugetare.
Antreprenorii sunt analizați în raport cu taxele și contribuțiile.
Tinerii și studenții intră în discuție atunci când sunt modificate bursele sau facilitățile.
Fermierii, transportatorii sau alte categorii profesionale protestează atunci când consideră că politicile statului le afectează activitatea.
Există diferențe reale de interese între aceste grupuri. Însă dezbaterea politică devine problematică atunci când diferențele sunt transformate automat în conflicte între cetățeni, în loc să fie discutate ca probleme de politică publică.
Dojană cere o schimbare a modului în care se face politică
În intervenția sa, Mihail Dan Dojană susține că actualul mod de funcționare a clasei politice trebuie schimbat.
Formularea sa – „trebuie să scăpăm de ei” – reprezintă o poziție politică și o critică directă la adresa celor aflați la conducere.
Dincolo de limbajul dur, tema ridicată este una mai amplă: cât de bine mai reușesc instituțiile și partidele politice să reprezinte o societate în care nemulțumirea privind direcția țării este atât de ridicată?
Datele de opinie publică arată inclusiv diferențe importante între electoratele partidelor. În sondajul INSCOP din septembrie, percepția asupra direcției țării varia semnificativ în funcție de preferința politică, vârstă și educație.
Acest lucru indică o societate în care experiența politică și economică este percepută foarte diferit de diverse grupuri.
Problema nu este doar cine conduce, ci cum este guvernată societatea
Critica formulată de Mihail Dan Dojană poate fi privită și dintr-o perspectivă mai largă.
Schimbarea unui partid sau a unui lider nu elimină automat diferențele sociale și economice existente.
Reducerea tensiunilor presupune politici publice care să ofere predictibilitate, reguli clare și o distribuție transparentă a costurilor și beneficiilor.
Într-un moment în care economia aproape stagnează, inflația rămâne ridicată, iar mai mult de un sfert din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, dezbaterea despre solidaritate și distribuirea poverii economice devine inevitabilă.
Întrebarea este dacă această dezbatere va produce soluții sau va continua să împartă societatea în tabere.
„Ne-au dezbinat destul” – mesajul care deschide o dezbatere mai amplă
Mesajul lui Mihail Dan Dojană este formulat în termeni politici duri, dar subiectul din spatele declarației depășește competiția dintre partide.
România se confruntă simultan cu nemulțumire publică ridicată, presiuni economice și diferențe importante între modul în care diverse categorii sociale percep situația țării.
În acest context, întrebarea relevantă nu este doar cine este responsabil pentru aceste diviziuni, ci și ce politici pot reduce tensiunile dintre cetățeni și pot reconstrui încrederea în instituții.
Pentru moment, cifrele arată dimensiunea nemulțumirii: trei din patru români spun că țara merge într-o direcție greșită.
Iar intervenția lui Mihail Dan Dojană readuce în spațiul public o întrebare care va rămâne relevantă indiferent de cine se află la guvernare:
România are nevoie de noi conflicte între categorii sociale sau de soluții care să aducă oamenii din nou în jurul unor obiective comune?
