Întâlnire discretă între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, în noaptea de miercuri, la Bruxelles
Președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan au avut o întâlnire scurtă miercuri seară, la Bruxelles, unde au discutat despre strategia României pentru negocierile legate de viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, au declarat surse politice pentru ȘTIRIPESURSE.RO.
Discuția a avut loc înaintea reuniunilor europene din ziua următoare, la care ambii lideri români au participat în formate diferite, dar cu aceleași interese în vedere: apărarea intereselor României în cadrul negocierilor pentru distribuirea fondurilor europene.
Ilie Bolojan a ajuns la Bruxelles mai devreme, cu un zbor de linie, în timp ce Nicușor Dan a sosit după ora 22:00. Cei doi au purtat o discuție scurtă pentru a coordona poziția României în perspectiva negocierilor europene.
Întâlnirea a fost crucială pentru viitorul finanțării europene, având în vedere că statele membre caută un compromis asupra dimensiunii bugetului Uniunii Europene, fondurilor pentru politica de coeziune și agricultură, precum și noilor priorități de investiții în competitivitate, securitate și apărare.
În dimineața de joi, cei doi oficiali români au participat la reuniuni separate pregătitoare pentru Consiliul European din 15-16 octombrie. Ilie Bolojan a fost prezent la summitul Partidului Popular European (PPE), unde viitorul buget al Uniunii Europene a fost unul dintre subiectele principale.
Reuniunea PPE, desfășurată între orele 7:30 și 9:30, a fost condusă de Manfred Weber, președintele formațiunii europene. Printre participanți s-au numărat Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, Friedrich Merz și Donald Tusk.
Guvernul României a anunțat că Bolojan va susține principii menite să asigure o politică de coeziune care să sprijine creșterea competitivității și reformele. De asemenea, pe agenda sa s-au aflat politicile europene în domeniul agriculturii și stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În paralel, Nicușor Dan a participat joi dimineață, înainte de lucrările Consiliului European, la o întâlnire cu liderii din cele 17 țări din grupul informal al „Prietenilor coeziunii”, potrivit surselor politice.
Acest grup include state care doresc menținerea unei finanțări adecvate pentru politica de coeziune, având ca scop reducerea diferențelor economice și sociale dintre regiunile Uniunii Europene.
România are în joc o alocare estimată inițial la peste 60 de miliarde de euro. Comisia Europeană a propus în iulie 2025 un buget multianual pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, adică aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Noua structură bugetară preconizează reunirea mai multor fonduri europene în planuri de parteneriat național și regional, care să includă investițiile și reformele asumate de fiecare stat membru.
Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, alocarea indicativă pentru România, în propunerea inițială a Comisiei, se ridica la aproximativ 60,2 miliarde de euro, sumă ce include 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social pentru Climă și aproximativ un miliard de euro pentru migrație și securitate internă.
Această alocare nu este definitivă, depinzând de rezultatul negocierilor europene. Un subiect sensibil este modificarea administrării fondurilor, prin introducerea planurilor naționale și regionale, care vor reuni programe actualmente finanțate prin mecanisme separate.
Această abordare vizează simplificarea administrării și corelarea investițiilor cu reformele asumate, dar ridică întrebări referitoare la autonomia autorităților regionale, protejarea finanțării pentru regiunile mai puțin dezvoltate și condițiile de accesare a fondurilor europene.
Discuțiile de la Bruxelles se desfășoară în contextul în care statele membre sunt încă departe de un acord privind viitorul cadru financiar multianual. Potrivit Reuters, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus o variantă de compromis ce reduce cu aproximativ 8% propunerea inițială a Comisiei, de la 1.760 de miliarde de euro la aproximativ 1.620 de miliarde de euro, sume calculate în prețuri constante.
Compromisul irlandez răspunde cererilor venite din partea statelor care contribuie mai mult la bugetul comun, cum ar fi Germania, Suedia și Țările de Jos, care consideră că nivelul cheltuielilor propuse este prea ridicat. În schimb, statele beneficiare ale fondurilor de coeziune și subvențiilor agricole insistă asupra păstrării unor alocări suficiente pentru aceste politici tradiționale ale Uniunii.
Diferențele dintre pozițiile statelor membre arată că negocierile vor continua să fie dificile. Consiliul European caută să apropie pozițiile celor 27 de state. Viitorul buget european va fi unul dintre subiectele principale ale reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, desfășurată la Bruxelles.
António Costa, președintele Consiliului European, a solicitat liderilor să avanseze negocierile pentru a permite un acord în timp util, astfel încât noile programe europene să devină operaționale începând cu 1 ianuarie 2028.
Pe agenda summitului se află și competitivitatea economiei europene, prețurile mari ale energiei, sprijinul pentru Ucraina, securitatea, migrația și evoluțiile din Orientul Mijlociu. Adoptarea cadrului financiar necesită unanimitatea statelor membre în Consiliu, după aprobarea Parlamentului European, oferind fiecărei capitale un rol crucial în negocierile finale.
