Guvernul reacționează după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv, joi, procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor restanțe salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, transmite faptul că Executivul a încercat să evite pe toate căile această situație, dar nu se poate aloca suma pentru că Guvernul este interimar. „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma.”, arată un comunicat al Guvernului.
Decizia este definitivă și pune presiune asupra viitorului Cabinet condus de Luca Niculescu, care, dacă va primi votul de încredere al Parlamentului, va trebui să gestioneze obligațiile financiare rezultate din acest litigiu.
Guvernul are un termen de 10 zile. Penalitățile pot crește factura. Poziția exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție: „Respectarea hotărârilor judecătorești definitive și executarea obligațiilor salariale ale statului sunt imperative constituționale, nu opțiuni ale puterii executive.”
Decizia este definitivă și exercită presiune asupra viitorului Cabinet condus de Luca Niculescu, care, în cazul în care va obține votul de încredere al Parlamentului, va trebui să gestioneze obligațiile financiare rezultate din acest litigiu.
Decizia de astăzi, 15 octombrie 2026, a Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a confirmat caracterul nelegal al comportamentului autorităților executive, care nu au asigurat fondurile necesare pentru executarea obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii.
Instanța a subliniat că statul nu poate recunoaște o datorie prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze alocarea resurselor necesare pentru executarea acesteia, ceea ce contravine exigențelor legalității și autorității hotărârilor judecătorești definitive.
Deși necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat, autoritățile executive nu au îndeplinit obligațiile ce le reveneau, iar această situație a persistat sub actualul Guvern. Înalta Curte a afirmat că respectarea Constituției și a legii nu depinde de voința politică a Guvernului sau de prioritățile sale bugetare.
Decizia reiterează un principiu esențial al jurisprudenței naționale și europene, conform căruia „autoritatea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi relativizată în funcție de identitatea creditorului.” Executarea hotărârilor judecătorești reprezintă o obligație juridică fundamentală a statului de drept.
Înalta Curte consideră importantă clarificarea dimensiunii litigiilor privind drepturile salariale din sectorul public, menționând că peste 400.000 de persoane din diverse familii ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
Această statistică subliniază că litigiile salariale nu sunt doar o problemă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților în raport cu propriile obligații legale.
Înalta Curte a solicitat alocarea fondurilor necesare stingerii obligațiilor restante față de personalul instanțelor, reafirmând că decizia pronunțată este definitivă și executorie, iar obligațiile stabilite trebuie îndeplinite de autoritățile competente.
În concluzie, respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi substituită prin retorică publică, iar disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii.
