CONAF: Salariile europene în România nu sunt realizabile fără o economie competitivă
România nu poate atinge salarii europene într-o economie cu finanțare insuficientă și cu productivitate scăzută, avertizează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Organizația subliniază că majorările salariale impuse administrativ ar putea afecta competitivitatea, investițiile și locurile de muncă. „Majorarea salariului minim reprezintă o necesitate socială legitimă, însă nu poate deveni un substitut pentru politicile economice care stimulează productivitatea, investițiile și competitivitatea”, afirmă CONAF.
În România, salariul minim brut a crescut cu peste 44% în ultimii trei ani și jumătate, de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.325 de lei în iulie 2026. Totuși, acest ritm de creștere a depășit productivitatea economică, generând presiuni asupra competitivității, investițiilor și inflației.
CONAF recunoaște că, deși costurile de trai au crescut rapid și inflația a afectat veniturile populației, majorarea salariului minim trebuie corelată cu productivitatea și capacitatea economiei de a o susține. „Atunci când salariile cresc mai repede decât productivitatea, diferența nu dispare. Ea se transferă în economie sub forma inflației”, adaugă organizația.
Impactul majorării salariului minim este resimțit în special de IMM-uri și sectoare precum retail, HoReCa, agricultură, textile și servicii de curățenie. Aceasta este agravată de pierderile accelerate de companii, cu peste 74.000 de firme radiate în 2025 și aproape 16.000 în decembrie din același an.
„Când, pentru fiecare 100 de firme nou înființate, ies din piață aproximativ 137, discuția despre costul muncii nu mai poate fi purtată izolat de sănătatea mediului antreprenorial”, susțin reprezentanții CONAF.
Organizația consideră că România continuă să ia decizii economice fără analize de impact complete. „Datele statistice ajung adesea cu întârzieri semnificative, ceea ce îngreunează evaluarea în timp real a efectelor unor măsuri cu impact major asupra ocupării, inflației și competitivității.”
CONAF solicită urgentarea unei schimbări de paradigmă, punând economia în centrul dezbaterii publice. Un semnal relevant este nivelul redus al intermedierii financiare, cu un grad total de îndatorare al sectorului real de aproximativ 40,7% din PIB, comparativ cu media europeană de 115,3%.
„România vorbește tot mai des despre venituri europene, dar o face într-o economie care nu a reușit încă să producă, în același ritm, productivitate, investiții și competitivitate comparabile cu cele din alte state.”
CONAF susține că majorarea salariului minim nu trebuie înghețată, dar nu trebuie să devină „mecanismul prin care costul unei politici sociale este transferat aproape integral către mediul privat.”
„O economie nu devine mai bogată prin hotărâre de guvern, devine mai bogată atunci când produce mai multă valoare”, concluzionează organizația.
CONAF cere stabilirea salariului minim printr-o formulă transparentă și predictibilă, corelarea obligatorie a creșterilor salariale cu evoluția productivității și realizarea unor analize de impact sectoriale. De asemenea, solicită constituirea unei comisii independente pentru salariul minim, care să includă reprezentanți ai BNR, INS, Consiliului Fiscal, patronatelor și sindicatelor.
