Bucureștiul a avansat în digitalizare, dar rămâne pe locul 14 în țară
Capitala a realizat progrese semnificative în digitalizare, însă nu a reușit încă să se claseze în top 10 național.
O analiză efectuată de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) arată că Bucureștiul a urcat de pe locul 94 din 2020 pe locul 16 în prezent. Deși excelează în ceea ce privește conținutul informațiilor publicate și serviciile online, rămâne în urmă în privința participării cetățenilor. De asemenea, există discrepanțe semnificative între cele șase sectoare ale capitalei.
Aproape 60% dintre orașe (59%) au progresat până în 2023, dar ulterior au înregistrat un regres. „Cele mai importante îmbunătățiri apar în domeniile în care există constrângeri externe, precum securitatea și serviciile online, respectiv cadrul legislativ și politicile europene. Categoriile opționale, precum participarea cetățenilor și calitatea conținutului publicat online, au scăzut față de nivelul atins în 2023”, subliniază cercetarea FSPAC.
Bucureștiul a avut o evoluție constantă în domeniul digitalizării, potrivit platformei orase-digitale.ro. Capitala a crescut constant în fiecare dintre evaluările realizate în 2020, 2023 și 2026, atingând un scor de 73,9 puncte. Totuși, acest rezultat îl plasează doar pe locul 14 la nivel național, într-un clasament condus de Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Constanța și Brașov.
În ultimii șase ani, Bucureștiul a înregistrat o evoluție remarcabilă, crescând de la un scor de 48,2 puncte în 2020. Fiecare ediție a evaluării a adus îmbunătățiri, ceea ce sugerează o dezvoltare continuă a serviciilor digitale, nu doar prin inițiative punctuale. Totuși, distanța față de orașele aflate în frunte rămâne semnificativă, Cluj-Napoca având 88,7 puncte, cu aproape 15 puncte mai mult decât Bucureștiul.
Bucureștiul excelează în domeniile legate de conținutul publicat pe site-urile administrației și serviciile online disponibile pentru cetățeni. Printre acestea se numără posibilitatea efectuării de operațiuni online, publicarea informațiilor administrative, accesul la documente și formulare, precum și disponibilitatea serviciilor digitale pentru cetățeni și mediul de afaceri. Aceste aspecte contribuie la creșterea scorului general al Capitalei în ultimii ani.
În contrast, participarea cetățenilor reprezintă o componentă slabă a evaluării, Bucureștiul obținând doar 55,3 puncte din 100 posibile. Această categorie evaluează modul în care administrația facilitează consultarea publică și implicarea locuitorilor prin platformele digitale, inclusiv transmiterea ședințelor de consiliu și consultările publice.
Compararea celor șase sectoare ale Capitalei arată că dezvoltarea digitalizării nu este uniformă. Există sectoare care obțin scoruri mai bune la serviciile online și organizarea informațiilor publicate, în timp ce altele excelează în privința participării sau ergonomiei.
Indexul realizat de cercetătorii UBB nu evaluează digitalizarea internă a primăriilor, ci doar ceea ce este vizibil și utilizabil de către cetățeni. Scorul este calculat pe baza a 46 de indicatori, grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.
Autorii cercetării subliniază că o primărie poate avea procese interne complet digitalizate fără ca acest lucru să fie evident pentru cetățeni. Din acest motiv, indexul măsoară exclusiv calitatea serviciilor digitale disponibile prin site-urile administrațiilor locale.
