România și alte șase state cer asistență de la Bruxelles pentru turism în contextul războiului din Ucraina
Un grup format din șapte țări, inclusiv România, a trimis pe 23 iulie o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, solicitând includerea problemelor cauzate de război în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil.
În acest document, statele cer măsuri specifice pentru îmbunătățirea conectivității, sporirea rezilienței sectorului și, în special, refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.
România și celelalte șase țări subliniază că războiul afectează imaginea regiunii. O problemă majoră semnalată de cele șapte guverne este percepția externă asupra regiunilor aflate în apropierea conflictului din Ucraina, generat de Rusia.
Aceste state solicită în mod special sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, care se confruntă cu o scădere a încrederii internaționale și cu asocierea destinațiilor din estul UE cu riscurile generate de război.
Reprezentanța Letoniei pe lângă UE a declarat că situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a complicat accesul companiilor la finanțare.
Solicitarea celor șapte state nu este o noutate. Comisia Europeană a recunoscut deja, într-o strategie prezentată în februarie 2026 pentru regiunile estice ale Uniunii, că zonele apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice. Planul Bruxelles-ului vizează nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Comisia a admis că transportul și turismul din aceste regiuni au fost afectate de noua situație geopolitică.
În contextul în care Europa a înregistrat recorduri în turism, România se confruntă cu o situație contrară. Demersul este cu atât mai relevant pentru România, având în vedere că diferența față de tendința generală din UE a devenit evidentă în statisticile recente.
În 2025, Uniunea Europeană a atins un nou record, cu aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare, o creștere observată în 24 dintre cele 27 de state membre. În contrast, România s-a numărat printre cele doar trei țări unde numărul înnoptărilor a scăzut, cu 1,7% față de 2024. Celelalte două țări au fost Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%). Polonia, semnatară a apelului, a înregistrat o creștere de 7,2%.
Problema structurală a României este dependența semnificativă de turiștii interni și capacitatea limitată de a atrage vizitatori din străinătate.
Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor din România, una dintre cele mai mici proporții din UE. Numai Germania și Polonia aveau niveluri comparabile, în timp ce în destinații precum Malta, ponderea turiștilor străini depășea 90%.
Există, totuși, un semnal pozitiv: la începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare din România au coborât cu 5,8%, dar sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.
Datele OECD arată dimensiunile problemei pentru România. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din țară, cu 13,8% mai mult decât anul precedent, dar sub nivelul de dinaintea pandemiei.
Situația contrastantă cu evoluția generală a Uniunii Europene se remarcă, având în vedere că turismul european a depășit deja din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024, numărul înnoptărilor turiștilor internaționali a fost cu 6,8% mai mare decât în 2019.
Cele șapte state nu solicită, deocamdată, un fond european cu o sumă exactă, ci introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea strategie europeană pentru turism.
Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea legăturilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și implementarea de campanii sau alte măsuri menite să refacă încrederea turiștilor în regiune.
Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care va viza competitivitatea sectorului, sustenabilitatea, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.
Pentru România, obiectivul principal este atragerea unui număr mai mare de turiști străini, într-o perioadă în care industria europeană a depășit deja faza de recuperare post-pandemie și stabilește noi recorduri.
