Starea precară a centurii de fortificații a Bucureștiului. Costurile reabilitării ansamblului de forturi
Centura de fortificații a Bucureștiului, compusă din 18 forturi și 18 baterii, a fost edificată în timpul domniei regelui Carol I, având ca scop apărarea capitalei în caz de conflict.
La peste un secol de la construcție, aceste structuri se află fie în paragină, fie în proprietatea Ministerului Apărării Naționale sau a unor persoane private. Accesul publicului este restricționat, ceea ce face dificilă evaluarea stării acestor clădiri, așa cum a subliniat Asociația Turism Istoric încă din 2022.
Proiectul de reabilitare a acestora este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Capitalei.
„O parte dintre forturile și bateriile Capitalei sunt în proprietatea Ministerului Apărării Naționale (MApN), altele în proprietatea autorităților locale și a unor privați. Doar o parte dintre forturi sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice. Cu câteva excepții, forturile și bateriile din jurul Bucureștiului sunt abandonate și într-o stare de degradare vizibilă, iar unele dintre acestea sunt greu accesibile”, se menționează în documentul strategic consultat de Buletin de București.
SIDU este un document esențial, stabilind direcțiile principale de dezvoltare a Capitalei pentru următorii ani, având un rol crucial în atragerea fondurilor europene.
Deși elaborarea acestuia a început în 2019, printr-un parteneriat între Primăria Capitalei și Banca Mondială, documentul nu a fost încă aprobat de Consiliul General al Municipiului București.
Varianta finală s-a aflat recent în dezbatere publică și urmează să fie supusă votului consilierilor generali.
Proiectul de reabilitare propus de Asociația Turism Istoric, inclus în SIDU, vizează restaurarea unor forturi și baterii din jurul Capitalei pentru a le integra în circuitul public.
„Din cele 36 de fortificații – 18 forturi și 18 baterii, amplasate la o distanță de 2 kilometri una de alta, 17 forturi și 14 baterii își mai păstrează forma inițială, restul fiind distruse în urma unor explozii de armament. Aceste structuri au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, la comanda Regelui Carol I, conform planurilor arhitectului belgian Henri Alexis Brialmont, cunoscut pentru lucrările sale de fortificare în orașele Liège, Namur și Anvers”, se mai arată în SIDU.
În 2022, Asociația Turism Istoric a inițiat un proiect pentru reabilitarea și reconversia funcțională a vestigiilor accesibile, bazat pe cercetările efectuate pentru elaborarea unui studiu de oportunitate pentru Consiliul Județean Ilfov.
Proiectul „Forturi” include patru direcții de acțiune: Istorie, Natură, Arte și Divertisment, care ar putea reprezenta fundamentul unei strategii integrate de valorificare a centurii de fortificații, conform documentului strategic consultat de Buletin de București.
Cele patru poluri propuse de Asociația Turism Istoric sunt:
Polul albastru: Bateria 17-18 Domnești, Fortul I Chitila, Bateria 3-4 Otopeni, Bateria 4-5 Tunari – pol cu funcționalități mixte (agrement, unități de cazare) care să asigure autofinanțarea fortificațiilor și a centurii.
Polul galben: Fortul 6 Afumați, Bateria 6-7 Afumați, Fortul 8 Cernica, Bateria 9-10 Cățelu – pol dedicat Artelor, cu ateliere de lucru și spații expoziționale.
Polul verde: Fortul 10 Leurdeni, Bateria 10-11 Leurdeni – pol axat pe zone de agrement și comunitate pentru locuitorii din apropiere.
Polul roșu: Fortul 13 Jilava, Bateria 13-14 Jilava, Bateria 14-15 Broscărei, Fortul 16 Bragadiru, Bateria 15-16 Măgurele – pol centrat pe Fortul XIII Jilava și Bateria 13-14 Jilava, care au o istorie distinctă.
După lansarea proiectului, Buletin de București a discutat cu Ciprian Plăiașu despre conturarea celor patru direcții de dezvoltare.
„Primul pol creat a fost cel roșu, concentrat pe Fortul XIII Jilava și Bateria 13-14 Jilava, care au o istorie aparte. Toate celelalte fortificații din acest pol susțin activitatea cultural-istorică a acestor două forturi.”
Polul verde vizează ameliorarea lipsei de spații verzi și de agrement din sudul Bucureștiului, oferind zone mixte pentru comunitate.
Polul galben a fost dedicat Artelor, în urma discuțiilor cu artiști plastici care au subliniat dispariția spațiilor de lucru. Forturile și bateriile ar putea servi ca ateliere și spații de expoziție.
Polul albastru, cel mai mare, va include funcționalități mixte, asigurând autofinanțarea fortificațiilor.
Conform SIDU, proiectul de reabilitare a centurii de fortificații ar urma să se desfășoare etapizat, cu o perioadă de implementare estimată la 30 de ani și un buget de 50 de milioane de euro.
Autoritățile ar fi trebuit să finalizeze studiile și documentațiile tehnice între 2020 și 2027, cu lucrări planificate până în 2050.
Până în prezent, singurul proiect anunțat public vizează Fortul 13 Jilava, fosta închisoare comunistă care va fi transformată în muzeu. Monumentul istoric a fost preluat de Consiliul Județean Ilfov în 2024 și poate fi vizitat la cerere.
SIDU subliniază că reabilitarea centurii de fortificații ar putea fi finanțată din bugete locale, Programul Operațional Regional 2021 – 2027 sau prin parteneriate cu companii private și societatea civilă.
