Evaluarea legii salarizării de către Cotroceni
Președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta Coaliție vor purta o discuție finală cu privire la legea salarizării, în această dimineață, în sistem videoconferință.
Proiectul ar trebui să fie adoptat de Parlament în această săptămână, în sesiune extraordinară, având în vedere că pe 31 august este termenul limită pentru proiectele din PNRR. Însă șansele ca legea salarizării să ajungă în Legislativ sunt spre zero, o recunoaște chiar Sorin Grindeanu, președintele PSD. Șansele ca legea salarizării să mai treacă de Parlament până la 31 august sunt spre zero, au declarat multiple surse pentru Cotidianul.
Mâine, șeful statului va avea ultima discuție cu președinții partidelor din fosta Coaliție, dar cel mai probabil, proiectul nu va ajunge în Legislativ, ceea ce înseamnă că cele 700 de milioane de euro din PNRR sunt pierdute. „Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, dacă e să venim până mâine cu o formă care să ducă la aprobarea ei în Senat și să treacă peste cele 48 de ore de posibile contestații la CCR. Sunt termene imposibil de respectat”, a recunoscut președintele PSD, întrebat de întâlnirea din această seară de la Cotroceni pe proiectul legii salarizării.
Grupurile tehnice ale partidelor pentru legea salarizării au avut astăzi o discuție finală, la Palatul Cotroceni, pe problema salarizării. Dorința ar fi fost ca în această săptămână, proiectul să treacă de Parlament, având în vedere că pe 31 august se împlinește termenul din PNRR. „Case closed”, au adăugat acestea.
USR și PNL ar fi fost, de principiu, de acord cu proiectul, cu mici modificări. PSD și UDMR, însă, nu ar fi dispuse să voteze forma. Așa că misiunea va fi abandonată. Mâine, șeful statului va avea o ultimă discuție cu Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.
Consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, a declarat după ultima ședință a liderilor partidelor la Cotroceni că partidele își asumă să nu depună proiectul dacă nu există consens politic pe forma finală a legii salarizării. „Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România și satisface toate constrângerile fiscale. Dacă nu există consens, cele 4 partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună (proiectul legii salarizării – n.red.)”, a spus Radu Burnete.
Comisia Europeană cere Guvernului să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat inițial. Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. De asemenea, CE cere ca măsurile compensatorii care să aducă cele 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat înainte”.
Comisia Europeană susține că „există o discrepanță între fișierul de calcul al impactului financiar și textul proiectului de lege” în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății. Discrepanța este estimată de Comisie la aproximativ 1 miliard de lei. De asemenea, experții de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei – diferența de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei – să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta.
Comisia propune drept posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. Reamintim că CASS-ul de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei expiră la 31 decembrie 2027. Experții de la Bruxelles mai cer Guvernului și un „calendar clar” pentru plata arieratelor datorate magistraților.
Ce prevede proiectul noii legi a salarizării, pe scurt: cea mai recentă variantă a proiectului Legii salarizării stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, pentru salariile personalului plătit din fonduri publice. Suma este mai mică decât cea de 4.100 de lei din varianta anterioară și decât valoarea de 4.325 de lei prevăzută în forma inițială. Documentul prevede și posibilitatea ca valoarea de referință să fie majorată în cursul anului 2027.
Noua arhitectură păstrează sistemul bazat pe coeficienți, prin care salariul de bază este stabilit în funcție de valoarea de referință și coeficientul atribuit fiecărei funcții. Cea mai recentă formă a inițiativei legislative prevede coeficienți cuprinși între 1 și 8, ceea ce înseamnă un raport de maximum 1 la 8 între nivelurile salariale de bază.
Proiectul legii salarizării poate fi consultat pe site-ul oficial al Ministerului Muncii. Sindicatele au cerut retragerea proiectului legii salarizării. Ultima formă a proiectului legii salarizării pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei, care se înmulțește cu coeficienți între 1 și 8. Forma apărută pe surse în presă a proiectului legii salarizării este însă criticată de cele mai importante federații sindicale. Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) susțin, într-un comunicat transmis sâmbătă, 22 august, că actuala formă a proiectului legii salarizării nu repară dezechilibrele acumulate în sistemul bugetar.
Sindicatele cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline, argumentând că o reformă cu efecte pe termen lung nu ar trebui negociată de un Executiv demis și fără un mandat politic deplin.
