CSM: Noua grilă de salarizare plasează magistrații sub miniștri și aleșii locali
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că proiectul de salarizare se află în circulație publică și este baza unor demersuri legislative, în ciuda suspendării procedurii inițiale printr-o hotărâre a Curții de Apel București.
CSM subliniază că problemele legate de acest proiect nu se referă doar la veniturile judecătorilor și procurorilor, ci și la „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”.
Un exemplu relevant este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, conform proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. Comparativ, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50.
„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, a transmis CSM.
CSM a evidențiat și diferențele de salarizare la nivelul altor funcții din sistemul judiciar. Astfel, un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea un coeficient de 5,50, inferior celui al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector, de 6,00.
Un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori este prevăzut un coeficient de 4,35.
CSM mai reclamă că magistrații sunt printre categoriile pentru care veniturile nu sunt completate, în aceeași măsură ca în alte sectoare bugetare, prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități. Consiliul menționează, în acest context, sporul de 40% prevăzut pentru anumite categorii de funcționari publici prin proiectul de lege.
Potrivit CSM, diferențele din grilă reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală.
CSM subliniază că o astfel de abordare nu este doar o problemă bugetară, ci transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, în condițiile în care Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.
CSM afirmă că salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci este una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.
Consiliul notează că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare.
„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.
În acest context, CSM anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.
CSM solicită ca orice reglementare viitoare referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, echilibrul dintre puteri și garanțiile necesare independenței justiției.
