Raed Arafat afirmă că a fost monitorizat în dosarul DSU timp de cinci luni
Raed Arafat a declarat, într-o postare de duminică, că neregulile din dosarul său au fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” referitoare la modul de deschidere și instrumentare a acestuia.
„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, a susținut șeful DSU.
Dosarul vizează patru medici și o asistentă medicală angajați cu jumătate de normă la DSU, suspectați de procurori că ar fi fost plătiți fără a presta activitatea pentru care au fost angajați. Arafat respinge acuzațiile și afirmă că instituția a trimis anchetatorilor 44 de bibliorafturi, aproximativ 20.000 de pagini și aproape 8.000 de fișiere care demonstrează munca acestora.
Arafat a declarat că a fost supus timp de aproximativ cinci luni unor măsuri complexe de supraveghere tehnică, inclusiv urmărire prin GPS, filaj, fotografiere și înregistrări audio, video și ambientale. Potrivit lui, aceste măsuri au fost autorizate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți.
El a acuzat că solicitările transmise instanțelor conțineau „informații false”, în special în legătură cu implicarea unui general în aprobarea pontajelor.
Arafat a explicat că procurorul susținea că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și asistentei medicale investigate, dar consideră că informația este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau aceștia.
Potrivit explicațiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structură.
Arafat consideră că includerea generalului în dosar a fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. El a susținut că informațiile utilizate pentru obținerea mandatelor conțineau date eronate, menționând că judecătorii au fost informați greșit despre implicarea generalului.
Raed Arafat a subliniat că Inspecția Judiciară a semnalat lipsa probelor pentru implicarea generalului, ceea ce ridică problema atragerii incorecte sau ilegale a competenței de către procurorul militar.
De asemenea, Arafat a afirmat că Inspecția Judiciară a remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, deși anchetatorul cunoștea identitatea persoanelor urmărite. El consideră că menținerea investigației in rem a împiedicat persoanele vizate să își exercite dreptul la apărare.
Arafat a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
Arafat a menționat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea unor percheziții la domiciliile și birourile celor 13 persoane, dar cererea a fost respinsă de un judecător, care a considerat măsura nejustificată și disproporționată.
Judecătorul ar fi afirmat că percheziția domiciliară este o ingerință gravă în viața privată și că procurorul nu poate solicita accesul în locuințele oamenilor fără a preciza ce probe caută. Arafat a subliniat că magistratul a catalogat presupusa infracțiune drept una minoră și a constatat că datele strânse în cele cinci luni de supraveghere nu justifică perchezițiile.
Arafat a adăugat că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.
Arafat a recunoscut că programul medicilor putea varia, deoarece aceștia lucrau și în alte instituții medicale, efectuau gărzi sau își schimbau orele de lucru. Totuși, a afirmat că orele pentru DSU erau recuperate și materialele solicitate erau predate instituției.
„Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat Arafat.
El a subliniat că eventualele neconcordanțe privind modul de întocmire a pontajelor reprezintă o problemă administrativă, nu o faptă penală, și că nu a existat intenția de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți.
În ceea ce privește acuzațiile aduse lui Arafat, el a afirmat că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false. Arafat a respins această acuzație și a menționat că nu a găsit nicio probă care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat.
Arafat a mai declarat că nu semnează pontajele zilnice sau cele pentru munca la distanță, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc direcțiile în care lucrează angajații.
Arafat consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” și că situația nu poate rămâne fără consecințe. El a exprimat îngrijorare că procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate.
„Nu știm dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim și din ce am înțeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a declarat Arafat.
El a invocat riscul ca eventualele percheziții să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior s-ar stabili că acuzațiile nu sunt întemeiate. „Știrea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puțini vor afla acest lucru”, a afirmat el.
Arafat a anunțat că toate demersurile vor fi realizate pe cale legală, prin avocații care reprezintă cele 13 persoane.
Contextul dosarului angajărilor fictive de la DSU a devenit public pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență, ridicând documente și telefoane mobile aparținând angajaților, inclusiv telefonul lui Arafat.
DSU a comunicat că dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, ceea ce înseamnă că investigația privea faptele, nu persoanele acuzate oficial. La acel moment, instituția preciza că nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat și că va colabora cu organele judiciare pentru clarificarea situației.
La 1 aprilie, Arafat a respins categoric existența unor angajări fictive în cadrul DSU și a afirmat că informațiile privind implicarea sa într-o activitate ilegală sunt false sau grav scoase din context. El a declarat că va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completă a situației.
În declarația actuală, Arafat subliniază că problema nu se referă doar la temeinicia acuzațiilor, ci și la competența Parchetului Militar, datele prezentate judecătorilor și proporționalitatea măsurilor de supraveghere.
