Strămutare de lux pentru dosarul lui Iohannis de la judecătorii locali
La 1 an și 5 luni de când a părăsit Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis se află din nou în centrul unei bătălii judiciare spectaculoase. Este vorba doar despre milionul de euro pe care statul încearcă să îl recupereze din chiriile încasate pentru imobilul din centrul Sibiului, declarat dobândit ilegal.
Autoritățile au cerut ca procesul să fie mutat din orașul fostului președinte invocând existența unei „bănuieli legitime” privind imparțialitatea instanței. Mai mult, din stenogramele ședinței reiese că familia Iohannis s-a opus ferm strămutării și a insistat ca dosarul să rămână la Tribunalul Sibiu.
De-a lungul celor două mandate la Cotroceni, fostul președinte Klaus Iohannis a fost acuzat în repetate rânduri de adversarii politici că ar fi avut influență asupra justiției. În mod evident, el a respins mereu aceste acuzații. Cu toate acestea, numirile făcute în sistemul judiciar, pozițiile sale publice în conflictele din justiție și controversele legate de procesele privind casele familiei sale au ținut ani la rând subiectul în atenția opiniei publice. Acum, la aproape un an și jumătate de la încheierea mandatului, această temă reapare într-un dosar cu o miză uriașă.
În documentele cauzei sunt invocate suspiciuni privind influența pe care Klaus Iohannis ar putea să o aibă asupra unor magistrați din Sibiu, acesta fiind unul dintre argumentele pentru care s-a solicitat mutarea procesului în alt județ.
Miza este de aproximativ un milion de euro. Atât încearcă statul român să recupereze de la Klaus și Carmen Iohannis, reprezentând chiriile încasate pentru jumătate din imobilul din centrul Sibiului despre care instanțele au stabilit definitiv că nu le aparținea. În paralel, Fiscul a încercat să instituie sechestru pe bunurile familiei, însă solicitarea a fost respinsă.
Din documentele consultate reiese că Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a cerut Curții de Apel Alba Iulia ca procesul să fie mutat de la Tribunalul Sibiu. Argumentul central este unul extrem de interesant: notorietatea fostului președinte și relațiile create în cei peste douăzeci de ani în care a fost una dintre cele mai influente persoane din Sibiu ar putea crea o bănuială legitimă privind imparțialitatea instanței locale.
În fața Curții de Apel, reprezentantul statului a susținut că „circumstanțele procesului și calitatea părților implicate determină strămutarea dosarului, întrucât ambii pârâți se bucură de o notorietate deosebită în municipiul Sibiu”. Acesta a arătat că Iohannis a fost primar al municipiului, apoi președinte al României, iar Carmen Iohannis este profesor într-un liceu cunoscut din oraș, astfel încât „beneficiază de relații în mediul public și privat datorită funcțiilor pe care pârâtul le-a avut”.
De partea cealaltă, avocatul familiei Iohannis a cerut respingerea solicitării și a susținut că nu există niciun motiv real pentru mutarea cauzei. Apărarea a argumentat că simplul fapt că Klaus Iohannis a fost primar până în 2014 și ulterior președinte al României nu înseamnă că mai exercită vreo influență asupra judecătorilor. Din contră, avocatul a insistat că Iohannis este „o simplă persoană fizică și discretă, fără a se expune în spațiul public… În prezent nu este activ în mediul social și public din Sibiu și nu se poate afirma că exercită presiuni.”
Unul dintre cele mai interesante momente din ședința de judecată este reprezentat de schimbul de replici privind presupusele presiuni asupra judecătorilor. Avocatul familiei Iohannis a susținut că, paradoxal, nu fostul președinte ar crea presiuni, ci chiar partea care solicită strămutarea. Acesta a afirmat în fața instanței că „presiunea mediatică asupra judecătorilor a fost exprimată chiar de partea care solicită strămutarea”, făcând referire la declarațiile publice privind soluția prin care fusese respinsă cererea de sechestru.
Mai mult, avocatul a avertizat că admiterea unei asemenea cereri ar putea crea un precedent periculos. Potrivit susținerilor consemnate în dosar, „se creează precedentul în care o parte generează ea însăși presiuni asupra magistraților și apoi invocă aceste presiuni pentru a solicita strămutarea cauzei”, ceea ce, în opinia apărării, ar putea afecta modul în care este înfăptuită justiția.
În replică, reprezentantul statului a respins această interpretare și a susținut că declarațiile unor persoane din spațiul public nu pot influența poziția Direcției Regionale a Finanțelor Publice, insistând că problema reală este notorietatea fostului președinte. Consilierul juridic a afirmat că „nu poate fi negată notorietatea pârâtului și a pârâtei, având în vedere funcțiile pe care le-au deținut” și a adăugat că acest dosar „iese din tiparele celorlalte litigii cu oameni politici, deoarece este vorba despre persoana care a ocupat cea mai înaltă funcție în stat”.
Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate statului. În final, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov. Instanța a dispus definitiv mutarea procesului de la Tribunalul Sibiu la Tribunalul Hunedoara și a decis păstrarea tuturor actelor de procedură efectuate până în acel moment. Hotărârea nu este motivată, legea permițând ca astfel de încheieri să fie pronunțate fără prezentarea argumentelor detaliate.
Astfel, procesul în care statul încearcă să recupereze aproximativ un milion de euro de la familia Iohannis va continua la Hunedoara, după ce Curtea de Apel a apreciat că există suficiente elemente pentru a admite cererea de strămutare. Chiar dacă instanța nu explică de ce a luat această decizie, simplul fapt că argumentele privind notorietatea fostului președinte și posibila afectare a aparenței de imparțialitate au fost considerate suficiente pentru mutarea dosarului face ca această cauză să fie una dintre cele mai sensibile moșteniri judiciare rămase după plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni.
