„`html
Sectorul financiar-bancar din România respinge acuzațiile de manipulare a ROBOR
Sectorul financiar-bancar din România neagă cu fermitate acuzațiile de manipulare a ROBOR și avertizează că poziția Consiliului Concurenței de a sancționa participanții la piață ar putea afecta grav încrederea publicului, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a țării, conform unei scrisori deschise redactate de Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România.
„Am luat act, cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenței privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanții la piață. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață – cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate – riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României. Evoluția ROBOR trebuie înțeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani – inflație, incertitudine, dezechilibre fiscale și creșterea costului finanțării – și nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”, se arată în document.
Organizațiile fac apel la prudență instituțională, rigoare juridică, predictibilitate și dialog responsabil, astfel încât funcționarea unei piețe reglementate și rolul esențial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea.
„Principii transmise de prezenta scrisoare deschisă: Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil. Problemele economice ale României cer soluții, nu vinovați de conjunctură. Statul român își lovește propriul mecanism de finanțare. Aceeași speță, aceeași instituție, verdict opus după zece ani afectează credibilitatea și predictibilitatea. Sancționarea unei piețe reglementate și transparente este o eroare strategică cu efect sistemic. Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR afectează credibilitatea investițională a României. Angajați cinstiți sunt puși nedrept sub suspiciune publică. Transformarea problemelor macroeconomice în vinovăție sectorială este o gravă eroare de politică publică. România nu poate funcționa ca economie europeană cu instituții transformate în instrumente de agresiune. Îmbunătățirile se fac prin reguli, tranziție și instituții, nu prin presiune publică”, se menționează în scrisoarea deschisă.
Organizațiile subliniază că respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurență, transparența a devenit vulnerabilitate, iar un sector corect este blamat public pentru că îndrăznește să se apere.
„Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituțiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate și obligațiile față de clienți, fără a-și compromite reputația pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment. Vrem să fie foarte clar: Nu băncile au produs inflația. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanțarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii și populație. Un partener esențial pentru stabilitatea economică a țării a fost transformat în țintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat. Rezoluția Consiliului Concurenței este, în opinia noastră, o eroare instituțională majoră. Transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale și sociale asupra unui sector solvabil, vizibil și suprareglementat, în locul găsirii unor soluții sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice nu va rezolva problema, ci o va adânci. A pune sub semnul întrebării cele 10 bănci de importanță sistemică din România, a sugera că băncile funcționează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituțiile financiare sunt un adversar al societății reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu își permite niciun alt fel de nou derapaj economic”, susțin organizațiile.
Acestea subliniază că autoritățile statului au obligația de a acționa cu prudență, echilibru instituțional și rigoare juridică, în special atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilității financiare și dezvoltării economice a României. Comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepții de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate față de un sector esențial pentru funcționarea economiei.
„Nu servește interesului public și nici interesului clienților ca, înainte de clarificarea definitivă a situației de fapt și de drept de către instanțele competente, să fie create sau întreținute așteptări nerealiste cu privire la existența unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. O abordare responsabilă presupune prudență, rigoare și respect pentru procesul judiciar, astfel încât dezbaterea publică să nu fie deturnată către concluzii premature, de natură să genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamăgiri ulterioare în rândul clienților. Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienții și statul nu câștigă nimic dacă autoritățile statului își subminează partenerii financiari de care depind pentru funcționarea economiei. Cine nu crede asta poate să tragă concluziile de la țările din regiune care au pornit războaie contra mediului privat. Astăzi aceste state se află într-o stare economică fragilă. În fața acestei situații, adresăm decidenților dar și societății următoarele zece puncte de atenție și reflecție”, se arată în scrisoarea deschisă.
Conform reprezentanților organizațiilor, problemele economice ale României necesită soluții, nu vinovați de conjunctură.
„ROBOR a crescut într-un context marcat de inflație ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creșterea costului banilor, dezechilibre fiscale și deteriorarea condițiilor macroeconomice din România. Nivelul ROBOR a reflectat inflația, incertitudinea, dezechilibrele și crizele din ultimii ani. A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovății, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega și a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un țap ispășitor și a vinde oamenilor iluzia unor bani ușor de obținut, în timp ce problema reală derivă din inflație și politicile inflaționiste care au scumpit costul vieții”, susțin aceștia.
De asemenea, în opinia reprezentanților din sectorul financiar-bancar, este inexplicabil cum statul român își lovește propriul mecanism de finanțare.
„Statul român se finanțează într-o piață în care băncile joacă un rol central. Băncile cumpără titluri de stat, susțin lichiditatea pieței, finanțează economia și oferă stabilitate financiară într-un
