Mihail Dan Dojană readuce în prim-plan tema alegerilor anticipate și susține că actualele partide aflate în centrul negocierilor pentru guvernare ar fi sancționate puternic dacă românii ar fi chemați din nou la urne. Declarația vine într-un moment de blocaj politic prelungit, în care România se află deja la a patra desemnare de premier după căderea Guvernului Bolojan.
Într-o nouă intervenție video, Mihail Dan Dojană lansează un mesaj direct la adresa actualei clase politice și afirmă că raportul de forțe s-ar modifica semnificativ în eventualitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate.
„Dacă astăzi ar fi alegeri anticipate, cei de la putere pierd tot!”, este ideea centrală a intervenției sale.
Declarația reprezintă o evaluare politică făcută de Dojană. Totuși, cele mai recente sondaje publicate indică într-adevăr o schimbare importantă a intenției de vot, cu AUR plasat pe primul loc și cu niveluri ridicate de nemulțumire privind direcția țării.
AUR conduce în cele mai recente sondaje pentru alegerile parlamentare
Un sondaj CURS publicat pe 23 septembrie arăta că, dacă alegerile parlamentare ar avea loc imediat, AUR ar obține 34% din voturi, fiind urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%.
USR era cotat cu 8%, iar UDMR cu 5%. Sondajul indica, de asemenea, că aproape opt din zece respondenți considerau că România se îndreaptă într-o direcție greșită.
Un alt sondaj, realizat anterior de IRES la comanda PSD, plasa AUR chiar la 40%, PSD la 21%, PNL la 17% și USR la 10%.
Aceste cercetări nu pot anticipa cu certitudine rezultatul unor eventuale alegeri, însă arată că raportul politic s-ar putea modifica substanțial dacă cetățenii ar fi chemați din nou la urne.
Este contextul în care mesajul lui Mihail Dan Dojană capătă o miză politică suplimentară.
„Dacă au încrederea românilor, de ce să se teamă de vot?”
Intervenția lui Dojană pornește de la ideea că o guvernare trebuie să își demonstreze legitimitatea nu doar prin negocieri parlamentare, ci și prin susținerea populației.
Mesajul său poate fi rezumat printr-o întrebare: dacă actualele partide sunt convinse că mai au încrederea cetățenilor, de ce ar reprezenta revenirea la urne o problemă?
Tema anticipatelor a devenit tot mai prezentă după luni întregi de negocieri fără o formulă stabilă de guvernare.
În prezent, România se află la a patra desemnare de premier după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, produsă în luna mai.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru pe 5 octombrie, după ce Cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul Parlamentului.
Luca Niculescu încearcă să construiască o nouă majoritate
La 12 octombrie, negocierile pentru formarea unui nou guvern continuă.
Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat că intenționează să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor în cursul acestei săptămâni, însă până în acest moment nu există o majoritate parlamentară clară în jurul său.
Niculescu a declarat că preferă o formulă politică, în care partidele să își asume responsabilitatea guvernării, dar a pregătit și varianta unui cabinet tehnocrat.
Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare cel puțin 233 de voturi în Parlament.
Dacă nici această tentativă nu reușește, presiunea politică pentru discutarea scenariului alegerilor anticipate ar putea crește.
Nicușor Dan respinge anticipatele: „Nu ne jucăm cu soarta țării”
Președintele Nicușor Dan are însă o poziție diferită.
Șeful statului a declarat la sfârșitul lunii septembrie că alegerile anticipate pot părea o soluție simplă în teorie, dar ar genera luni suplimentare de instabilitate.
Nicușor Dan a argumentat că un astfel de proces ar putea dura aproximativ cinci luni și ar menține România cu un guvern interimar, limitând inclusiv posibilitatea unei rectificări bugetare.
„Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere”, a declarat președintele, invocând și îngrijorările investitorilor care finanțează România.
Președintele a mai susținut că, potrivit propriei interpretări a sondajelor, un nou scrutin nu ar garanta automat o majoritate stabilă și ar putea aduce aceleași partide din nou la masa negocierilor.
Alegerile anticipate nu pot fi declanșate printr-o simplă decizie
Discuția politică despre anticipate trebuie separată de procedura constituțională.
În România, Parlamentul nu poate fi dizolvat doar pentru că un partid, președintele sau o majoritate a opiniei publice cere alegeri.
Constituția stabilește condiții precise pentru dizolvarea Legislativului, legate de imposibilitatea formării unui guvern și de respingerea solicitărilor de învestitură într-un anumit interval.
Prin urmare, mesajul privind organizarea imediată a anticipatelor reprezintă în primul rând o revendicare politică. Pentru ca aceasta să se transforme într-un nou scrutin trebuie parcurse etapele constituționale.
Actualul blocaj guvernamental face însă ca scenariul să nu mai poată fi exclus complet.
Patru desemnări de premier după căderea Guvernului Bolojan
Criza politică a început în luna mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis.
De atunci, președintele Nicușor Dan a făcut patru nominalizări pentru funcția de prim-ministru.
Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de vot, Guvernul Adrian Veștea nu a obținut învestitura Parlamentului, iar Cabinetul Siegfried Mureșan a fost respins pe 30 septembrie.
Luca Niculescu reprezintă acum cea de-a patra încercare de construire a unui Executiv cu puteri depline.
Prelungirea acestei situații oferă argumente atât celor care cer revenirea la vot, cât și celor care insistă că partidele trebuie să găsească o soluție în actuala configurație parlamentară.
Mihail Dan Dojană: puterea trebuie să revină la cetățeni
Intervenția lui Mihail Dan Dojană se înscrie în prima tabără.
Acesta susține că românii ar trebui să aibă din nou posibilitatea de a decide componența Parlamentului și că actuala configurație politică nu mai reflectă suficient starea de spirit din societate.
În această logică, sondajele care plasează AUR pe primul loc sunt invocate indirect ca dovadă că balanța politică s-a modificat.
Totuși, intenția de vot măsurată într-un sondaj nu este echivalentă cu rezultatul unei alegeri. Participarea la vot, campania electorală, alianțele și evoluția economică pot schimba semnificativ scorurile până în ziua scrutinului.
Cert este însă că AUR conduce în sondajele recente, în timp ce România traversează una dintre cele mai lungi perioade de instabilitate guvernamentală din ultimii ani.
Ar schimba anticipatele cu adevărat raportul de forțe?
Aceasta este întrebarea care va continua să domine disputa politică.
Dacă tendințele actuale din sondaje s-ar confirma la urne, componența Parlamentului ar fi diferită, iar AUR ar porni negocierile pentru viitoarea guvernare din poziția celui mai mare partid.
Dar chiar și un rezultat de peste 30% nu asigură automat o majoritate.
Orice viitor guvern ar avea nevoie, cel mai probabil, de negocieri și acorduri parlamentare.
Prin urmare, alegerile anticipate pot clarifica raportul electoral dintre partide, dar nu garantează singure dispariția conflictului politic.
România, între stabilitate și revenirea la vot
Actuala criză pune față în față două argumente.
Primul spune că România are nevoie urgentă de stabilitate, de un guvern cu puteri depline și de evitarea unei noi campanii electorale într-un context economic dificil.
Al doilea argument, susținut și de Mihail Dan Dojană, este că stabilitatea nu poate înlocui legitimitatea populară, iar atunci când societatea și-a schimbat semnificativ opțiunile politice, cetățenii trebuie să aibă din nou dreptul să decidă.
Cele mai recente sondaje arată că dezbaterea nu este una pur teoretică.
AUR este primul partid în intenția de vot, nemulțumirea privind direcția țării rămâne foarte ridicată, iar România încearcă încă să instaleze un guvern cu majoritate parlamentară.
Declarația lui Mihail Dan Dojană aduce astfel în centrul dezbaterii o întrebare care va deveni și mai importantă dacă noua tentativă de formare a Guvernului eșuează:
dacă actuala clasă politică nu reușește să formeze o majoritate stabilă, ar trebui ca românii să fie chemați din nou la vot?
